fbpx

Noutăți

Lucrează mai puțin și mai inteligent

În partea I a acestui articol vorbeam despre numărul de ore lucrate de angajații economiilor avansate din vestul Europei, despre cum acesta pare să aibă o corelație inversă cu productivitatea și prosperitatea și am ales despre diferențele nete între aceste state și cele mai ”harnice”.

Cum se explică această corelație inversă?!

            Doar niște date statistice n-ar trebui, însă, să ne facă să tragem concluzii. Până la urmă corelație nu înseamnă cauzalitate – regula 0 a statisticii.

            Totuși, care ar putea fi cauzele acestor diferențe? Oare aceste state sunt bogate pentru că oricum au fost mereu bogate?

            Să ne raportăm la Germania, deoarece este liderul economic al Uniunii Europene. Cu certitudine Germania nu s-a născut bogată. În perioada dintre cele două războaie mondiale Germania a avut o întâlnire de gradul III cu hiperinflația și daunele imense de război pe care le-au plătit după al II-lea război mondial. Dacă adăugăm la asta și distrugerea și daunele plătite după al II-lea război mondial și apoi dominația sovietică a unei mari porțiuni din teritoriul țării timp de aproape o jumătate de secol, se conturează un tablou cu adevărat dezastruos pentru orice economie.

            Este aproape un miracol că Germania și-a revenit, ignorând faptul că se află în poziția economică în care o găsim astăzi.

            Așadar, Germania nu a fost mereu bogată. Însă, atitudinea față de muncă în Germania este cu totul alta: nemții merg la lucru ca să lucreze. Pauzele de prânz sunt scurte, programele de team-building sunt aproape inexistente, iar atunci când ai plecat de la lucru, ziua s-a terminat.

            Acesta este, în primul rând, ca fenomen bine documentat, rezultatul unei culturi care nu este centrată pe client. În Germania clientul nu are întotdeauna dreptate și nu este stăpânul nimănui.

            Clientul este privit ca egal în relația cu afacerea care îi furnizează bunurile sau serviciile de care are nevoie. Nemții au aceeași atitudine și raportat la munca peste program. În Germania lucrul în afara orelor de program nu este privit ca un semn de devotament pentru companie, ci ca unul al ineficienței!

            Beneficiile economice sunt imediate: angajații sunt motivați să fie cât mai productivi și să lucreze cât mai eficient pentru a-și impresiona angajatorii. O treabă bună făcută repede este mai valoroasă decât 8 ore pontate ca la carte. Astfel, angajații germani sunt mai productivi decât omologii lor din România, spre exemplu, chiar lucrând, în medie, 27,5 ore pe săptămână.

            Poate te gândești că nemții au un nivel de educație mai ridicat decât alții. Până la urmă, toată eficiența asta nu poate veni decât în urma unor calificări stratosferice a tuturor angajaților. Dacă privim însă datele, vom constata cu stupoare că doar aproximativ 33% dintre angajații germani au studii superioare, cu mult sub media OECD, de 44,9%. Deci și la acest capitol, nemții sunt mult mai relaxați.

Deci care-i treaba, până la urmă?

            În ciuda faptului că sunt mai puțin educați și că lucrează mai puține ore, cetățenii acestui stat sunt mult mai productivi.

            Poate că tocmai în această relaxare și valorizare a vieții personale în detrimentul carierei stă ascuns și secretul productivității?

            Timpul liber este extrem de important, din câteva motive:

            În primul rând, le dă oamenilor mai mult timp pentru cumpărături, chiar dacă magazinele nu stau deschise până la 23.00 și nu se dau peste cap pentru a-i putea primi. Asta pentru că angajații nu fac eforturi supra-umane la locul de muncă.

            În al doilea rând, această mentalitate elimină lenea la locul de muncă. Dacă angajatul știe că este judecat după calitatea rezultatelor și randamentul activității sale și nu în funcție de timpul petrecut pe scaun, s-ar putea să fie motivat să devină mai productiv.

            Această teorie are, însă, și un corolar foarte important: angajatul trebuie să știe că poate pleca mai devreme atunci când își finalizează sarcinile, fără a i se reduce salariul, iar angajatorul nu trebuie să profite de eficiența angajatului atribuindu-i mai multe sarcini, pentru a completa cele 8 ore.

            Un angajat care trăiește într-o astfel de relație sinceră cu angajatorul, poate opta pentru o activitate adiacentă generatoare de venit, strategie care îi va crește calitatea vieții și motivația, sau poate folosi timpul pentru a se relaxa și odihni corespunzător, ceea ce îl va ajuta să-și păstreze eficiența în următoarea zi, pentru că nu este muncit până la leșin.

            O companie sau o națiune va avea o rată mai bună a productivității fiecărei ore de muncă, dacă cei care muncesc acea oră sunt bine odihniți, cu niveluri de stres reduse și motivați să obțină rezultate, nu ore de pontaj.

            Mai mult, în timpul liber angajații pot să se concentreze pe activități antreprenoriale, care vor ajuta economia țării sau pot găsi soluții creative și eficiente pentru problemele curente de la locul de muncă, deoarece gândirea euristică și inteligența fluidă sunt puternic stimulate de odihnă și relaxare.

Ce ar trebui să facem în România?

            Toate aceste concluzii sunt venite în urma studiului economiilor avansate pe care cu toții le admirăm și nu ar trebui ignorate.

            Totuși angajatorii și angajații din România mai au câte ceva de schimbat în mentalitate și atitudine până când vor ajunge să poată funcționa după rețeta germană.

            În speță, angajații ar trebui să abordeze cu responsabilitate munca și să nu încerce să păcălească angajatorul nici prin pagube materiale, nici prin inactivitate în timpul orelor de program.

            Angajatorii ar trebui să respecte planul de business cu care au pornit la drum, fără a încerca să reducă costurile de personal prin încărcarea angajaților harnici și eficienți cu sarcinile celor leneși sau, mai rău, cu sarcini pentru care ar trebui să facă noi angajări.

            Pentru asta însă, avem nevoie de un salt în conștiință și responsabilitate. Până mai evoluează populația autohtonă, putem utiliza și soluții tehnice care să ne ajute în eficientizarea muncii. Generic, aceste soluții sunt numite soluții digitale, iar procesul de implementare a lor se numește digitalizare.

            Digitalizarea este o unealtă deosebit de puternică în eficientizarea activității și generarea de prosperitate. Spre exemplu, doar implementarea unui CRM, poate reduce timpul de lucru cu 25%, pentru fiecare angajat care îl utilizează. Dacă fiecare companie din România ar folosi un CRM fără a obliga personalul să stea la lucru toate cele 8 ore după finalizarea sarcinilor zilnice, am începe să resimțim acele beneficii ale unei zile de lucru scurtate, despre care am vorbit mai sus atât la nivelul companiei, cât și la nivel macro-economic.

Holisun, unul dintre liderii naționali în digitalizare, îți poate pune la dispoziție un AIDA CRM, un program testat și folosit deja cu succes de peste 200 de companii, și multe alte soluții de digitalizare, care pot transforma orice afacere într-o mașinărie de profit, fără a surmena angajații, ci chiar reducând programul de lucru.

Vezi si Partea I al articolului

Folosim Tehnologii de tip Cookie ce permit stocarea de informații și/sau obținerea accesului la informația stocată în dispozitivul dumneavoastră pentru a permite website-ului să funcționeze, pentru a personaliza conținutul și anunțurile publicitare, pentru a vă oferi funcționalități aferente rețelelor de socializare și pentru a analiza traficul.