fbpx

Noutăți

Poate prea multă ”muncă” să te facă mai sărac?

Munca fiecăruia este deosebit de importantă. Atât pentru individ, cât și pentru structura societală. Pe baza acesteia se construiește societatea umană și ne sunt livrate toate resursele pe care, în secolul nostru, le considerăm esențiale: apa curentă, electricitatea, căldura, hrana, siguranța publică, sănătatea și toate celelalte bunuri și servicii fără de care pur și simplu nu ne-am descurca.

Importanța muncii nu poate fi supraestimată

Ca variabilă strâns legată de muncă, productivitatea muncii este o variabilă statistică de importanță maximă. Ea livrează multe perspective și date cu privire la modul în care o anumită economie funcționează, și chiar la valorile pe care se pune accent în economia respectivă.

Valoarea productivității muncii este determinată printr-un calcul simplu: venituri generate / număr total de ore lucrate. Acest calcul se poate face la nivel individual, la nivelul unei companii, sau al unui stat, al unei economii naționale.

Angajații zilelor noastre sunt unii dintre cei mai munciți lucrători din istoria umanității, în timp ce, simultan, sunt și cei mai eficienți. Mai mult, pentru o mare parte dintre angajați și antreprenori disponibilitatea pentru activitățile legate de locul de muncă după orele de program sau în weekend, este privită ca o dovadă de profesionalism și dedicare pentru companie.

Așteptările și indicatorii cheie de performanță, (noțiune deja intrată în limbajul comun al managerilor) sunt în mod constant monitorizate, reevaluate și crescute, pentru eficientizarea activității.

Discuția referitoare la suprasolicitare la locul de muncă este abordată, aproape universal, din perspectiva psihologică a stresului, efectelor asupra sănătății și stabilității mentale a indivizilor. Astfel, deși avem date clare cu privire la aceste efecte nefaste, problema fiind studiată intens, arareori oamenii din structurile de conducere ale companiilor iau măsuri în acest sens.

De ce?

Pentru că, la fel ca orice altă problemă, amenințare sau dificultate, soluțiile se vor implementa atunci când acestea vor avea sens și din punct de vedere economic - mai exact, atunci când se vor dovedi profitabile, sau factorii decidenți din companii le vor percepe ca fiind profitabile.

Problema productivității muncii și a factorilor care o influențează se cer analizate și dintr-o perspectivă pur economică. Apare astfel o întrebare esențială: Dacă muncim din greu și mai multe ore, vom avea o economie mai prosperă și rezultate economice mai bune? Dacă răspunsul este ”da”, cel mai probabil că lucrurile nu se vor schimba prea curând.

Este nevoie să aruncăm o privire asupra factorilor economici care influențează productivitatea muncii, pentru a ne forma o idee cu privire la principiile sănătoase pe care le putem pune în aplicare pentru a o îmbunătăți, reducând cantitativ munca brută și îmbunătățind, în același timp, veniturile și profiturile.

În evaluarea economică a activității companiilor și în speță a activității angajaților, se obișnuiește analizarea unor date ca timpul petrecut la muncă, orarul, costurile salariale, alte costuri asociate, etc. În multe cazuri, o analiză individuală a productivității în muncă este ignorată, fie datorită dificultăților metodologice asociate unei astfel de analize amănunțite, fie datorită unor preconcepții diverse: nu merită, oricum oamenii muncesc la fel, sau chiar angajații actuali nu pot fi ajutați să-și îmbunătățească eficiența.

Totuși, productivitatea muncii este o variabilă pe care orice companie sau economie națională este liberă să o ignore, pe propriul risc. Iar acest risc nu este o glumă. Ea este puternic influențată de factori sociali, psihologici, atitudinali și chiar ai moralității și ethosului local.

Observăm cu ușurință diferențe drastice între productivitatea muncii la diferitele popoare. Unii muncesc mai mult (sau stau mai mult la lucru), iar alții sunt liberi să plece mai devreme atunci când își finalizează sarcinile zilei.

Este de prisos să precizăm că economiile bazate pe eficiență sunt primele în lume (din punctul de vedere al prosperității), în vreme ce acolo unde primează valoarea pontajului și regulamentele inflexibile apar probleme la capitolul productivității muncii.

Totuși, de ce muncim mai mult?

Așa cum am scris deja, din toată istoria cunoscută a omenirii, suntem generația cea mai eficientă în activitate. Dacă lucrurile stau așa, de ce atunci suntem nevoiți să lucrăm mai multe ore?

Fără a emite pretenția că această listă ar fi completă, trei posibili factori ies în evidență la o primă analiză a fenomenului:

  1. Complexitatea liniilor de aprovizionare
  2. Standardele înalte cerute de consumatori în furnizarea produselor finite și a serviciilor
  3. Atitudinea mi se cuvine a consumatorilor.

Ultimul factor, deși la prima vedere pare mai ciudat, are sens. Totodată, el nu este comun tuturor societăților (națiunilor), iar locurile unde acesta lipsește sunt mult mai prospere.

Să explic:

Poate că unii dintre noi încă ne amintim vremuri în care aproape toate magazinele erau închise Duminica sau lucrau doar până la ora 13.00. Dacă o afacere B2C ar face asta în zilele noastre, șansele de reușită în fața competitorilor ar fi aproape 0.

Trăim în epoca livrărilor în aceeași zi, a magazinelor cu program non-stop, a supelor instant și a serialelor accesibile pe telefonul mobil în 3 secunde și, mai presus de toate, a clientului care are întotdeauna dreptate. Afacerile zilelor noastre concurează pentru a oferi servicii, dacă se poate instantanee, fără erori, 24 de ore pe zi, 7 zile din 7.

Această modă se datorează, în parte, faptului că trebuie să facem toate lucrurile acum. Pentru că suntem atât de ocupați și muncim atât de mult, dacă nu le facem acum, avem șanse să nu mai avem timp pentru ele decât peste 2 săptămâni.

Munca s-a transformat într-un cerc vicios

Nu de puține ori, angajații 9 to 5 primesc telefoane după program sau în weekend pentru a rezolva diverse probleme sau a stinge focuri apărute la locul de muncă. Acestea nu pot fi amânate, tocmai datorită nevoii ca afacerea să funcționeze non-stop. Personalul din middle-management, cei care fac mentenanță IT sau angajații din departamentele de relații cu clienții ori vânzări știu cel mai bine despre ce vorbesc.

Astfel, timpul nostru liber este tot mai redus. Suntem, literalmente, cea mai ocupată și surmenată generație din istorie (deși cea mai prosperă).

Consumatorii s-au obișnuit cu acest stil de viață, iar ceea ce bunicilor noștri li s-ar fi părut imposibil, pentru noi a devenit banalitate. Ca să coacă o pâine o femeie de la țară trebuie să muncească preț de câteva ore, în vreme ce în societatea contemporană putem merge aproape la orice oră din zi sau din noapte, la cel mai apropiat magazin alimentar pentru a cumpăra o pâine sau o putem comanda direct din supermarket, cerând livrarea la domiciliu.

Toate aceste standarde de confort sunt fără precedent în istorie, depășindu-le pe cele ale nobililor și membrilor caselor regale de acum câteva sute de ani. Finalmente însă, economia este doar un schimb de bunuri și servicii, iar serviciile complexe pe care ceilalți ni le pun la dispoziție le plătim punând, la rândul nostru, servicii sau bunuri la dispoziția celorlalți participanți la viața societății.

Iar dacă nu putem furniza complexitate, trebuie să compensăm prin cantitate.

Deși mijloacele de producție sunt tot mai avansate, iar fabricile pot obține produse finite aproape fără nici o intervenție umană, tehnologia a asigurat și mijloacele necesare pentru a ne face mereu disponibili unui apel urgent de la job, pentru a trimite un email rapid sau pentru a rezolva o mică problemă care chiar nu poate aștepta până luni.

Astfel, nu toate orele noastre de lucru sunt raportate și înregistrate, iar la cele 8 ore zilnice pe care le pontăm se adaugă pauza de masă și timpul petrecut în trafic spre și dinspre locul de muncă. În realitate, ceea ce teoretic ar trebui să fie 8 ore de lucru, 8 ore de odihnă, 8 ore de timp liber, cu 2 zile libere la finalul săptămânii se transformă în 9 ore la lucru (incluzând pauza), 2 ore pe drum, cel puțin 2 ore ajutând partenerul cu treburile casnice, 4 ore timp liber și 7 ore de somn.

La finalul săptămânii ne rămân treburile administrative, organizarea casei și eventual, mici ciupituri de timp pentru locul de muncă.

Iar aceste cifre s-ar putea să fie foarte optimiste...

Dacă mai adăugăm și presiunea globalizării și creșterea constantă a costurilor zilnice, tabloul devine cu totul altul.

Lăsând, însă, la o parte aceste detalii, este acest volum crescut de muncă benefic pentru companii și pentru economie, sau nu?

Știm care sunt efectele acestui stil de viață asupra sănătății indivizilor, dar întrebarea de la care am pornit este simplă: care sunt rezultatele economice? Cât valorează, de fapt, acele ore lucrate?

Dacă privim datele legate de productivitatea muncii în statele OECD, găsim o corelație ciudată: statele cu cele mai puține ore lucrate /angajat / an au cele mai mari venituri /cap de locuitor!

Germania este un exemplu perfect în acest sens. Cea mai bogată economie europeană are un număr mediu de ore lucrate de numai 1.363 ore /an /angajat. Asta înseamnă aproximativ 5,5 ore pe zi!

Elveția, Danemarca și Norvegia au, toate, cifre similare, cu sub 1.500 de ore lucrate pe an, de către fiecare angajat....

Completează formularul de audit de digitalizare iar noi vom intra în legătură cu tine în cel mai scurt timp, pentru o analiză gratuită a afacerii tale și a posibilităților de digitalizare.

Vezi si partea II al acestui articol

Folosim Tehnologii de tip Cookie ce permit stocarea de informații și/sau obținerea accesului la informația stocată în dispozitivul dumneavoastră pentru a permite website-ului să funcționeze, pentru a personaliza conținutul și anunțurile publicitare, pentru a vă oferi funcționalități aferente rețelelor de socializare și pentru a analiza traficul.