Noutăți

Situația digitalizării în România la începutul lui 2023

Stripe articol prez proiect 1

 

România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește progresul digital, conform celui mai recent raport al Indicele Economiei și Societății Digitale (DESI) lansat în 2022. Deși România a obținut rezultate excelente în comparație cu media europeană în mai multe componente - numărul de specialiști în TIC (locul 4), ponderea femeilor specializate în IT (locul 2), prețul serviciilor de bandă largă și utilizarea tehnologiilor AI - scorul general obținut de țara noastră indică foarte clar că mai sunt foarte multe de îmbunătățit în digitalizarea societății românești.



România se află pe ultimul loc în clasamentul DESI 2022 cu un scor de 21%, mult în urma penultimei clasate, Grecia (39.4%), a mediei europene (67.3%) sau a primei clasate, Estonia (91.2%)!

Deși România are rezultate relativ bune în ceea ce privește conectivitatea, reprezentând dimensiunea pentru care obține un punctaj foarte mare, performanța în integrarea tehnologiilor digitale și a serviciilor publice digitale este slabă în comparație cu alte state membre ale UE.

Nivelul scăzut de digitalizare și progresul lent împiedică economia României să profite pe deplin de oportunitățile oferite de tehnologiile digitale. În plus, nivelul foarte scăzut al serviciilor publice digitale pentru cetățeni și întreprinderi exacerbează această situație.


Continuarea pandemiei de COVID-19 în 2021 și schimbările frecvente de guvern (patru premieri diferiți în ultimii 5 ani) reprezintă o provocare deosebită pentru România.

Cu un sprijin pentru investiții de 5,97 miliarde de euro (20,5% din alocarea totală), Planul Național de Recuperare și Reziliență (PNRR) al României include măsuri extrem de semnificative pentru integrarea completă a digitalizării în toate dimensiunile DESI, și anume competențe digitale, conectivitate, sprijin pentru afaceri și servicii publice digitale.

În timp ce majoritatea acestor măsuri (atât reformele, cât și investițiile) sunt gestionate de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, alte ministere și entități publice sunt responsabile pentru implementarea măsurilor digitale aferente. Este necesară o structură de guvernanță flexibilă pentru a evita fragmentarea și pentru a asigura o implementare coerentă.

Ce își dorește Uniunea Europeană

Obiectivele de progres digital până în 2030 urmăresc să transforme UE într-un actor important pe scena deja ocupată de SUA și China. Spre deosebire de alte abordări, UE vine, de această dată, cu un plan de dezvoltare digitală (Deceniul digital) la nivel european pentru a aduce beneficii socio-economice printr-un cadru strategic ce are în vedere valorile geopolitice, socio-economice și cetățenești.


Deși depinde de piețele externe atunci când vine vorba de tehnologii, UE aspiră la o piață digitală armonizată, un model socio-economic echilibrat și norme și reglementări solide în spațiul digital. Au fost stabilite obiective clare pentru 4 componente cheie care sunt esențiale pentru progresul digital, iar UE își propune:

  • Să formeze 20 de milioane de specialiști în domeniul digital și să ofere acoperire a competențelor tehnologice de bază pentru 80% din populație. În 2021, UE avea 8,9 milioane de specialiști TIC, iar în 2019 doar 56% din populația UE avea competențe digitale de bază.

  • Să includă în toate gospodăriile o rețea gigabit, iar toate zonele populate să aibă conexiuni 5G, producția de semiconductori reprezentând 20% din producția globală, 10.000 de noduri periferice de cloud computing și primul computer cuantic la nivelul UE;

  • Ca 75% dintre companiile europene să utilizeze servicii de cloud computing, Big Data și AI, 90% dintre IMM-uri să aibă cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală;

  • Ca serviciile publice esențiale șă fie furnizate 100% online iar 100% dintre cetățenii europeni să aibă acces la dosarele medicale electronice, în vreme ce 80% dintre europeni vor folosi o soluție de identificare digitală.

Pentru a accelera digitalizarea în România, pentru atingerea obiectivelor la nivel european, dar și pentru a îmbunătăți experiența cetățenilor ori pentru a oferi servicii publice mai rapide, mai sigure și mai accesibile, este necesar să fie implicați activ toți actorii: autoritățile publice, mediul de afaceri, asociațiile și organizațiile non-guvernamentale și mediul academic împreună cu cetățenii, pe toate cele patru componente cheie de dezvoltare.


Cele patru puncte cardinale ale Busolei Digitale și poziția României în peisajul tehnologic în raportul DESI 2022


Există 4 puncte cardinale ale Busolei Digitale; acestea reprezintă instrumentele de măsurare a progresului digital la nivel european:

  1. Capitalul uman
  2. Conectivitatea
  3. Integrarea tehnologiilor digitale
  4. Serviciile publice digitale

 

Cum arată situația în România și ce ar trebui să facem?

Dimensiunea capitalului uman reprezintă 25% din scorul DESI, iar România ocupă ultimul loc în UE la acest capitol cu un scor agregat de 11,4% pentru competențele utilizatorilor de internet față de media UE de 25,4% sau 39,2% comparativ cu Țările de Jos, zona de top.

Cu toate acestea, România a înregistrat anumite progrese în ceea ce privește numărul de specialiști TIC. Acesta a crescut cu 5,2% față de anul anterior. Așadar, efortul continuu pe care îl depunem și noi la Holisun, nu este lipsit de roade.

Pentru a îmbunătăți gradul de digitalizare a României, este necesar să ne concentrăm pe îmbunătățirea nivelului de competențe digitale ale publicului și să promovăm cât mai intens educația digitală. De asemenea, oferirea accesului la o infrastructură digitală de înaltă calitate și accesibilă și sprijinirea antreprenoriatului și a inovației în sectorul digital poate contribui la progresul României către obiectivele digitale ale UE.

Antreprenoriatul și inovația în sectorul digital ar putea avea un rol central în progresul României pentru a atinge obiectivele de digitalizare stabilite de UE. Pe măsură ce extinderea tehnologiei digitale evoluează, România ar putea deveni un lider în economia digitală a regiunii.

Pentru a atinge acest obiectiv este esențial ca toți actorii (inclusiv cetățenii) să fie implicați activ în demersul de transformare digitală. Implicarea cetățenilor poate oferi informații valoroase asupra nevoilor și preferințelor lor, permițând factorilor de decizie să elaboreze politici eficiente care să răspundă acestora, iar factorii decizionali trebuie să abordeze crearea politicilor publice cu atenție, cu grijă față de cetățeni și mai ales în spiritul respectării drepturilor și libertăților individuale.

În plus, încurajarea antreprenoriatului și inovației cu siguranță va aduce după sine noi oportunități pentru dezvoltarea și extinderea întreprinderilor. Asta va conduce și la creșterea economiei în paralel cu apariția unor noi locuri de muncă. Investind în infrastructura digitală, sprijinind cercetarea și dezvoltarea și promovând formarea în competențe digitale, România poate crea un ecosistem economic înfloritor.

Pe lângă aceste eforturi, este esențial să facem beneficiile transformării universal accesibile. Oamenii din comunitățile rurale sau defavorizate ar trebui să fie o prioritate din acest punct de vedere. Prin reducerea decalajului digital, România ar putea deveni o societate digitală incluzivă, în care toată lumea va avea acces la oportunitățile oferite de transformarea digitală.

 Mai multe detalii poți găsi la adresa:

https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/library/digital-economy-and-society-index-desi-2022



Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
S.O.F.T. - Susținem Ocuparea Prin Formare Tehnologică
Contract POCU/860/3/12/142579, Axa prioritară 3 – Locuri de muncă pentru toți.

Opiniile exprimate aici nu reprezintă neapărat poziția Uniunii Europene, statelor membre sau a Guvernului României.