Noutăți

Digitalizarea sectorului agricol

Digitalizarea sectorului agricol

Sau despre felul în care tehnologia revoluționează lanțurile alimentare

Flexibilitatea logistică pe care o au tehnologiile digitale permit utilizarea lor în toate sectoarele iar producția hranei nu este o excepție. De fapt, sectorul agricol și logistica lanțurilor de aprovizionare pot fi unii dintre cei mai mari beneficiari ai digitalizării.

 

În sectorul agricol tehnologiile mobile, serviciile de teledetecție, sistemele robotizate de îngrijire a culturilor asistate de inteligența artificială și distribuitoarele inteligente de apă și îngrășăminte îmbunătățesc deja accesul agricultorilor la piețe, reduc dependența de tratamentele chimice a culturilor, cresc producția, eficientizează lanțurile de aprovizionare și reduc costurile operaționale.

 

Deși este un proces benefic, „digitalizarea” agriculturii și a lanțurilor alimentare au încă unele provocări și dificultăți. Aceleași probleme pe care le regăsim atașate celorlalte domenii economice și sectoare sunt valabile și în cazul producției agricole: securitatea cibernetică și protecția datelor, înlocuirea forței de muncă și nevoia de reconversie profesională. Totuși suntem pe deplin siguri că transformarea digitală a sectorului agricol va fi o certitudine.

 

Agricultura inteligentă este următorul pas în evoluția modului în care ne producem hrana și va cuceri treptat toată practica agricolă.

 

Epicentrul agriculturii digitale este infrastructura IoT, sistem complex ce permite utilizarea sistemelor de tip big data. Aceste sisteme de puncte de date permit formarea unui cadru digital de informații ce poate furniza soluții viabile pentru creșterea durabilității culturilor și testarea de noi posibilități în producția agricolă.

 

Beneficiile acestor sisteme de producție agricolă pot fi obținute atât prin aplicarea în fermele mici, cât și în cele mari. Agricultura digitală poate ajuta în reducerea decalajului între aceste două tipuri de ferme deoarece unele soluții digitale sunt destul de accesibile financiar pentru a fi utilizate și de micii fermieri.

 

Câteva exemple de dispozitive digitale care permit implementarea agriculturii de precizie. Scopurile agriculturii de precizie sunt utilizarea ultra-eficientă a resurselor de apă și fertilizanți, reducerea sau eliminarea utilizării erbicidelor și pesticidelor, îmbunătățirea productivității și reducerea numărului de angajați:

Senzori pentru a colecta date în timp real despre condițiile solului, condițiile meteorologice și creșterea culturilor, se pot utiliza o multitudine de senzori electronici. Acești senzori trimit datele în timp real către operatori umani sau către sisteme automatizate inteligente care apoi le folosesc pentru a lua decizii.

 

Dronele sunt folosite în studierea exhaustivă a suprafețelor agricole. Camerele de înaltă rezoluție permit algoritmilor avansați de analiză a imaginilor să identifice zonele specifice în care culturile sunt afectate de cantitatea scăzută de apă din sol, dăunători sau în care dezvoltarea culturilor este neuniformă.

 

Imaginile preluate prin satelit pot fi utilizate pentru analiza stării de sănătate și gradului de dezvoltare al culturilor agricole în același fel în care imaginile preluate de drone pot fi utilizate în același scop.

Dispozitive (IoT) - pentru automatizarea anumitor procese și pentru controlul în timp real al sistemelor de management agricol. După ce senzorii citesc datele referitoare la calitatea factorilor de mediu, datele sunt trimise către dispozitive conectate la internet, care pot face expedierea datelor spre factorii de decizie umani și către sisteme de calcul avansate.

Fermierii pot acum, de exemplu, să controleze sistemele de irigații în timp real, chiar de la sute de kilometri, folosind o aplicație mobilă și o conexiune la internet, ori de câte ori senzorii din sol detectează scăderea umidității sub pragurile necesare.

 

Sisteme optice de detecție a buruienilor sau de sortare montate pe roboți agricoli.

Aceste sisteme de recunoaștere optică pot fi utilizate pe roboți agricoli care lucrează în teren și identifică speciile de plante dăunătoare. Apoi sisteme automatizate laser ard dăunătorii, eliminând necesitatea folosirii erbicidelor.

 

Sistemele optice sunt utilizate intensiv și în automatizarea liniilor de sortare a fructelor și legumelor pentru. Astfel se reduce necesarul de forță de muncă umană, se îmbunătățește productivitatea și se reduc costurile asociate procesării primare a fructelor și legumelor.

 


Îmbunătățirea lanțurilor logistice

Odată cu apariția posibilităților comerțului electronic, micii fermieri pot beneficia, în raport cu femele mari, de aceleași avantaje de care beneficiază micii întreprinzători în raport cu întreprinderile mari: acces rapid în piață, posibilitatea de desfacere a produselor pe areale geografice care altfel le-ar fi fost inaccesibile și costuri de marketing scăzute.

În plus, aceste sisteme permit ocolirea intermediarilor și a liniilor de distribuție tradiționale, costisitoare. Un beneficiu adăugat ce rezultă de aici este scăderea prețurilor finale și asigurarea unor prețuri avantajoase atât pentru consumatori cât și pentru producători.

Sistemele de marketing digital au deschis posibilități nelimitate în încorporarea strategiilor de publicitate care până acum ar fi fost inaccesibile micilor întreprinzători și expedierea de produse către consumatorii finali.

În același timp, beneficiile logistice ale digitalizării pe care le regăsim în toate celelalte domenii productive se aplică și agriculturii. Astfel, implementarea transformării digitale în distribuția produselor agricole permite optimizări ce vor avea ca efect final reducerea risipei de produse, optimizarea stocurilor, scăderea timpilor de procesare și expediere a comenzilor, transparentizarea liniilor logistice și controlul calității.

Prin utilizarea sistemelor blockchain este posibilă urmărirea produselor agricole de-a lungul întregului lanț de aprovizionare-distribuție.

Acum consumatorii pot avea posibilitatea de a accesa în timp real informații despre originea, metodele de producție și calitatea produselor alimentare pe care le consumă. Aceste beneficii permit chiar retragerea rapidă a produselor de pe piață în cazul contaminării sau deficitelor de calitate.

 

Decizii cu adevărat informate și în agricultură

La fel ca și în celelalte domenii, digitalizare lanțurilor logistice alimentare produce cantități mari de date, date care atunci când sunt utilizate corespunzător, permit luarea unor decizii corecte, bine informate.

Aceste date sunt utile în îmbunătățirea strategiilor și practicilor agricole pentru creșterea randamentului, evaluarea tendințelor pieței și respectarea preferințelor consumatorilor. Astfel, fermierii se pot adapta la schimbările piețelor de desfacere, având chiar posibilitatea să negocieze prețuri mai bune decât concurenții și să-și consolideze situația financiară și imaginea în piață.

 


Provocări pentru implementarea transformării digitale în agricultură

Decalajul digital, la fel ca în toate celelalte domenii, este un factor de risc în transformarea digitală a producției agricole la scară globală. Dacă alte domenii cum ar fi cel bancar, administrația publică sau educația rămân, în anumite areale geografice, slab sau chiar deloc digitalizate, agricultura este și mai dificil de digitalizat.

 

Costurile anumitor soluții digitale sunt relativ reduse: Sistemele de monitorizare a condițiilor de mediu, sistemele IoT sau dronele pot fi implementate destul de ușor în producția agricolă. Însă anumite sisteme robotice, cum ar fi roboții autonomi care culeg fructe și legume sau liniile automatizate de sortare nu sunt accesibile oricui.

 

Dacă la asta mai adăugăm și anumite impedimente legate de arealele geografice mari în care aceste sisteme trebuie montate, sau lipsa de acces la internet în zonele rurale, vom observa că transformarea digitală nu este foarte ușor de implementat în țările lumii a treia, de exemplu, unde ar fi cea mai mare nevoie de astfel de soluții.



Concluzie

Viitorul agriculturii este promițător prin perspectiva digitalizării. Progresele în robotică, inteligență artificială și analiza cantităților mari de date ar putea să transforme total felul în care ne producem hrana. Automatizarea proceselor de recoltare și procesare a alimentelor vor aduce noi beneficii în acest sector, dar numai cu condiția ca acestea să poată fi implementate la scară largă.


O aprovizionare adecvată cu alimente de bază este esențială pentru supraviețuirea oamenilor. Toate activitățile umane, oricât ar fi de avansate și emancipate, sunt imposibile fără hrană. Abundența alimentară și calitatea nutriției sunt deosebit de importante pentru păstrarea și dezvoltarea civilizației umane. Dacă aceste țeluri ar putea fi atinse la prețuri accesibile care să permită unui număr cât mai mare de oameni să aibă securitate alimentară, un mare număr de probleme s-ar rezolva rapid.

 

Digitalizarea este motorul evoluției de la practici agricole ineficiente, demodate sau arhaice și chiar dăunătoare caracteristice secolului trecut, la practici ecologice și eficiente.

 

Cel mai probabil că cererea globală de alimente se va dubla până în 2050. Este absolut necesar ca inovațiile digitale în agricultură să fie implementate la scară largă pentru a reduce dependența de produsele chimice dăunătoare folosite în prezent în producția agricolă deoarece ecosistemul planetar va fi tot mai afectat de practicile agriculturii clasice.

 

Avem deja toate resursele necesare și tehnologia pentru a hrăni fiecare om de pe planetă și a aboli foametea. Tot ceea ce ne lipsește este implementarea și canalizarea acestor tehnologii în producția de masă și putem rezolva problema sărăciei extreme, a malnutriției pe tot globul, contribuind în același timp și la îmbunătățirea prosperității statelor deja dezvoltate.

Agricultura digitală și sustenabilitatea sunt strâns legate de problema schimbării climatice. Motivul transformării condițiilor de mediu este încă unul supus polemicilor, însă certitudinea instabilității și fluctuațiilor acestor condiții nu mai poate fi negată, indiferent de motivele care stau în spatele acestor schimbări.

 

Aceste condiții necesită adoptarea unor modalități îmbunătățite de monitorizare stării plantațiilor și a condițiilor de mediu. Totodată, va fi necesară adaptarea, atât la nivel local cât și global la provocările pe care aceste schimbări le aduc: temperaturi extreme, secetă și inundații.

 

Unul dintre proiectele noastre cele mai dragi este Mushnomics, un proiect de cercetare pe care l-am început în colaborare cu mai mulți parteneri din Uniunea Europeană, în care construim sisteme autonome de creștere a ciupercilor.

Sistemele Mushnomics vor putea fi utilizate oriunde, chiar și în centrele urbane, pentru a crește eficient, ecologic și ieftin ciuperci de calitatea cea mai bună, utilizând materiile compostabile generate în comunitățile locale.

Poți citi mai multe despre proiectul Mushnomics aici. (https://research.holisun.com/projects/agriculture-4-0/mushnomics)

 

https://eos.com/blog/gis-in-agriculture/

https://www.africanleadershipmagazine.co.uk/3-benefits-of-digital-technology-to-agricultural-productivity-in-africa/

https://www.agmatix.com/blog/the-power-of-digital-agriculture/

 

Opiniile exprimate aici nu reprezintă neapărat poziția Uniunii Europene, statelor membre sau a Guvernului României.

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
S.O.F.T. - Susținem Ocuparea Prin Formare Tehnologică
Contract POCU/860/3/12/142579, Axa prioritară 3 – Locuri de muncă pentru toți.

 

Folosim Tehnologii de tip Cookie ce permit stocarea de informații și/sau obținerea accesului la informația stocată în dispozitivul dumneavoastră pentru a permite website-ului să funcționeze, pentru a personaliza conținutul și anunțurile publicitare, pentru a vă oferi funcționalități aferente rețelelor de socializare și pentru a analiza traficul.