Noutăți

Impactul transformării digitale asupra mediului înconjurător

Stripe articol prez proiect 1

 

Schimbarea climatică este una dintre cele mai intense amenințări cu care ne confruntăm și prima care afectează întreaga planetă. Acest fenomen cauzat de forțarea radiativă va schimba total aspectul planetei pe care o numim „casă” și ne va obliga să ne schimbăm drastic modul de viață.


Creșterea nivelului mării, valuri de căldură intense și mult mai frecvente decât media cu care ne-am obișnuit, incendii de pădure tot mai ample care pornesc mai aproape de primăvară și se sting tot mai târziu toamna, sunt, cel mai probabil, efecte ale acestei forțări radiative. Toate acestea au un impact major asupra mediului înconjurător, economiilor și asupra sănătății oamenilor de pretutindeni.


Schimbarea climatică va afecta în primul rând stabilitatea ecosistemelor. Creșterea temperaturilor medii forțează plantele, animalele și mai ales insectele să se adapteze, să migreze sau să moară. Schimbările sunt prea rapide pentru adaptare, iar plantele anu nevoie de sute de ani sau milenii mentru a-și schimba semnificativ arealul, astfel că suntem martorii unor extincții pe scară largă și la pierderea biodiversității.


Toate aceste lucruri nu sunt avertismente pentru anul 2100, sau pentru următorii 30 de ani. Ele se întâmplă deja. Vaste recife de corali se pierd datorită creșterii temperaturilor medii ale oceanului. Pe măsură ce oceanele devin mai acide, milioane de oameni care depind de aceste ecosisteme pentru hrană și venituri, își vor pierde mijloacele de trai. Diminuarea cantității de gheață de pa Polul Nord duce la pierderea habitatului pentru mamiferele polare, iar încălzirea accelerată a acestei zone determină dezghețul permafrostului din regiunile subpolare ale Siberiei și Canadei.


Ca și cum totul nu ar fi destul de tragic și amenințător, schimbarea climatică nu doar că ne deteriorează habitatul. Ea are, de asemenea, și consecințe economice grave. Ne confruntăm tot mai des cu evenimente meteo duse la extrem (secete tot mai prelungite, uragane mai puternice ce apar tot mai des și inundații tot mai agresive), evenimente care duc la pierderi anuale de sute miliarde de dolari.


Uraganul Harvey a provocat daune de $ 125 de miliarde numai în zona Huston în 2017. Mai mult decât pagubele directe, acesta a perturbat producția de petrol și gaze naturale și a generat pene de curent pe scară largă, situații care au condus la un deficit economic ulterior.


Schimbările climatice exacerbează și probleme sociale sau politice mai vechi în întreaga lume. Zonele ecuatoriale și subecuatoriale sunt tot mai des expuse riscurilor de apariție a unor conflicte deoarece resurse de bază cum ar fi apa devin tot mai rare iar oamenii sunt forțați să migreze. Astfel este foarte probabil ca tensiunile sociale și militare să crească în aceste zone - mai ales în zonele afectate sau amenințate de deșertificare.


În Siria, seceta prelungită a fost unul dintre factorii majori care au declanșat războiul civil. Apoi războiul a obligat milioane de oameni să emigreze și a cauzat suferințe pe scară largă.


Așadar, ce am putea face pentru a media aceste riscuri? Deși problema emisiilor de carbon este una deosebit de comlicată și nu poate fi tratată simplist, fiecare dintre noi poate contribui la atenuarea ei. Prin reducerea sau eliminarea drumurilor inutile, folosirea energiilor regenerabile și economisirea energiei, în general putem contribui la atenuarea acestor efecte.


Deși conduita fiecăruia dintre noi este importantă, sunt necesare și schimbări sistemice. Guvernele și corporațiile vor fi nevoite să treacă la msuri de reducere a emisiilor, într-o schimbare colaborativă venită simultan și de sus în jos, dar și de jos în sus.Taxele de carbon, impunerea unor cote de energie regenerabilă, oprirea producției motoarelor cu combustie internă etc. pot părea a fi măsuri forțate și rămâne de văzut dacă efectele pe termen lung vor fi cele dorite, sau perturbarea economiilor avansate va fi mai costisitoare decât lipsa de acțiune.

 

Cercetarea, însă, nu a dar greș aproape niciodată. Tehnologii noi de producție a combustibililor, a cimentului, a materiilor prime, trecerea unui număr cât mai mare de joburi în sistemul de lucru la distanță, tehnologiile noi și eficiente de captare și stocare a carbonului atmosferic sau găsirea de surse de energie cu emisii nule de carbon sunt doar câteva dintre soluțiile care ne-ar putea aduce aproape de obiectivul „emisii 0” mai repede decât măsurile strict politice.


Nu vom putea ataca și rezolva această problemă dacă nu vom lucra împreună, la nivel global. Asta înseamnă că va fi necesar ca statele să-și asume și să respecte anumite angajamente privind structura sistemelor economice.

 

Moduri în care transformarea digitală poate conduce la reducerea emisiilor de carbon

Prin transformare digitală poți îmbunătăți eficiența economică a companiei tale, dar poți reduce, în același timp, și emisiile de carbon. Poți astfel să îți aduci contribuția pentru construirea unui viitor durabil pentru toți.

Cel mai important mod prin care transformarea digitală poate reduce emisiile de carbon este eliminarea unui mare număr de călătorii zilnice. Dacă angajații care merg zilnic la birou ar avea posibilitatea de a lucra de acasă, emisiile asociate transportului zilnic s-ar reduce drastic. Același lucru este valabil și pentru interacțiunea cu instituțiile publice.

Creșterea eficienței energetice a clădirilor prin utilizarea tehnologiilor digitale este la fel de importantă. Sistemele IoT pot transforma orice clădire într-una inteligentă prin funcții avansate de optimizare a consumului de energie funcție de gradul de ocupare, nevoia de confort etc. Senzorii avansați pot monitoriza consumul de energie și pot face ajustări, putem reduce risipa aducând simultan beneficii economice și ecologice.


Eficientizarea sistemelor de transport este un alt capitol pe care trebuie să îl avem în vedere. Platformele online de ride sharing, sistemele de optimizare a debitului de combustibil și vehiculele autonome sunt doar câteva exemple ale felului în care revoluția digitală a schimbat deja „mersul” în societate. 


Agricultura: agricultura de precizie folosește senzori și alte tehnologii digitale pentru a optimiza randamentul culturilor, economisind resurse cum ar fi apa și îngrășămintele. În mod similar, producția digitală poate reduce deșeurile și emisiile prin optimizarea proceselor de producție și reducerea consumului de energie.


Dar beneficiile transformării digitale depășesc simpla reducere a emisiilor. Prin crearea unor sisteme mai eficiente și mai durabile, tehnologiile digitale ne pot ajuta, de asemenea, să ne adaptăm la efectele schimbărilor climatice. Tehnologia secolului XXI ne poate sprijini în drumul nostru de a crea sisteme mult mai eficiente și mai durabile. De exemplu, analiza cantităților masive de date ne-ar putea ajuta să ne pregătim mai bine pentru evenimente meteo extreme cum ar fi secetele extreme sau uraganele.

Astfel vom putea să mediem, cel puțin parțial, daunele cauzate de modificarea macroclimatică și să încercăm să ne protejăm comunitățile.

O altă soluție potențială oferită de revoluția digitală este ascensiunea economiei circulare în sensul maximizării reutilizării materialelor și resurselor. Într-o economie circulară, produsele și materialele sunt concepute pentru a fi reutilizate sau reciclate la sfârșitul duratei de viață utilă, creând o buclă închisă de utilizare a resurselor. Tehnologia digitală poate ajuta construirea economiilor circulare, înlesnind schimbul de informații și resurse.


În ciuda numeroaselor beneficii ale hiper-tehnologizării, acestea vin la pachet și cu anumite provocări. Una dintre cele mai importante provocări se referă la cantitatea masivă de energie electrică pe care tehnologiile avansate o consumă. De exemplu, conform unui studiu al Centrului de Finanțe Alternative Cambridge, Doar ecosistemul Bitcoin consumă 0,55% din totalul energiei electrice generate la nivel mondial. Odată cu înmulțirea tehnologiilor digitale și adoptarea lor pe scară largă crește și consumul de energie. Cu siguranță că va trebui să ne alimentăm infrastructura digitală folosind surse de energie verde.


O altă provocare este a ne asigura că transformarea digitală este incluzivă și echitabilă. Asta presupune asigurarea veniturilor pentru comunitățile marginalizate și accesul la infrastructura digitală, precum și programe de formare care pot ajuta oamenii din aceste comunități să beneficieze de transformarea digitală.

Vom putea folosi avantajele transformării digitale pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice, doar să ne dorim asta și să implementăm responsabil toate soluțiile necesare.

 

Moduri în care transformarea digitală ar putea crește emisiile de carbon


Transformarea digitală are și potențialul de a face situația carbonului atmosferic mult mai dificilă. Pe măsură ce implementăm mai noi tehnologii digitale, va trebui să monitorizăm atent impactul lor asupra mediului. Așa cum am scris mai sus, transformarea digitală poate să crească și consumul de energie electrică. Va trebui să monitorizăm dacă digitalizarea conduce la o reducere netă a emisiilor de gaze de seră sau nu. Serverele, centrele de date și toate celelalte elemente de infrastructură digitală sunt mari consumatori de energie.


De asemenea, nu doar infrastructura digitală este un mare consumator de energie, dar și folosirea serviciilor digitale la capătul lanțului de distribuție al serviciilor, de către fiecare individ. Utilizarea serviciilor de streaming și jocurile online necesită cantități mari de energie doar pentru a alimenta componentele și perifericele asociate și marii consumatori de energie (plăci grafice, procesoare, monitoare). Deși consumul acesta poate părea lipsit de semnificație la nivel individual, se pare că ne plac atât de mult jocurile video și destul de mulți dintre noi petrec destul de mult timp în această activitate, încât impactul ei asupra emisiilor de carbon se poate observa statistic. Conform unui studiu comandat de Comisia Energetică din California, în 2018 jocurile video consumau 75 TWh / an la nivel global, iar cercetătorii se așteptau la o creștere cu 114% a acestui consum în următorii ani, depășind astfel consumul de energie al ecosistemului Bitcoin.


Transformarea digitală poate și să crească cererea de bunuri și servicii de larg consum, iar acest lucru va duce la amplificarea poluării. Comerțul electronic a înlesnit achiziția de bunuri, permițând oamenilor să cumpere de oriunde din lume, dar acest lucru va conduce la complicarea lanțurilor de distribuție, deoarece mărfurile vor fi expediate pe distanțe mai lungi, ajungându-se la situația în care anumite componente sau materii prime din produsele pe care le folosim să facă ocolul planetei de mai multe ori înainte de a ajunge la consumatorul final.  Este nevoie să utilizăm tehnologiile de care dispunem pentru a crea lanțuri de aprovizionare mai eficiente și durabile din punct de vedere ecologic.

Un alt risc potențial este utilizarea sporită a centrelor de date. Pe măsură ce devenim mai dependenți de tehnologiile digitale, avem nevoie de o mai mare capacitate de stocare și procesare a datelor. Acest lucru a dus la o creșterea semnificativă a numărului de centre de date, care sunt responsabile pentru o mare parte a consumului global de energie.

Centrele de date sunt un alt tip de consumatori mari de energie, iar consumul lor nu poate fi diminuat foarte ușor. Stocarea și procesarea datelor sunt activități indispensabile transformării digitale și contribuie semnificativ la consumul planetar de energie. Trecerea acestora în regim de energie verde ar deosebit de benefică.

Vom fi astfel nevoiți să facem investiții în centre de producție de energie regenerabilă care să alimenteze infrastructura digitală și să începem să utilizăm tot mai mult alternative cu consum redus de energie ale dispozitivelor digitale pe care le folosim. Dacă nu facem asta, există riscul să axacerbăm, prin revoluția digitalizării, consumul global de energie și emisia de gaze de seră.

 

Poluarea și producția deșeurilor - consecințe ale digitalizării

Digitalizarea este și un potențial producător de deșeuri. Toate echipamentele utilizate în IT pot fi puternici poluatori, dacă nu sunt reciclate corespunzător, pentru că toate sunt dispozitive electronice cu multe componente fine. În același timp conțin și chimicale toxice, metale grele și pământuri rare. Acesta este motivul pentru care legislația este atât de strictă în privința debarasării deșeurilor electronice. Va trebui să acordăm multă atenție acestor deșeuri foarte periculoase pentru biosferă.

În același timp, producția echipamentelor electronice utilizează, deopotrivă, cantități mari de plastic și energie electrică, iar transportul acestora utilizează combustibil. Este imperativ să construim sisteme eficiente de reciclare a plasticului pentru a elimina amprenta poluantă a acestui material care atacă tot mai mult vietățile, chiar și în locuri în care oamenii încă nu au ajuns. Deși se fac eforturi importante pentru reducerea consumului de plastic și îmbunătățirea ratelor de reciclare, plasticul este un material mult prea confortabil și ieftin pentru a fi înlocuit cu alte materiale, iar reciclarea lui eficientă s-a dovedit a fi un proces mult prea costisitor.

Majoritatea celorlalte materiale reciclabile sunt relativ ușor de reciclat, partea costisitoare a procesului fiind mai degrabă colectarea selectivă și transportul, însă componența materialelor plastice face procesul tehnologic al reciclării lor mai dificil. Fiecare tip de plastic este un polimer diferit și necesită un proces de reciclare diferit. În acest fel reciclarea plasticului devine un proces complicat și scump, care necesită costuri mari și utilizarea unor tehnologii avansate.

Problema reciclării plasticului este una dificilă și complexă. Foarte puține țări dispun de capacitățile economice și tehnologice necesare pentru reciclarea eficientă a plasticului, așa că acesta se acumulează mai degrabă în gropile de gunoi sau, mai rău, este deversat în râuri și dus de acestea în ocean, unde se descompune în micro-fragmente și infestează viața acvatică.


Producția plasticului consumă, de asemenea, cantități foarte mari de apă (pe lângă alte resurse naturale importante). Pentru producția unui PET de 1l, se consumă aproximativ 5 litri de apă. Din acest motiv, vom fi nevoiți să fim foarte atenți și la utilizarea acestor resurse.


În cele din urmă, există potențialul de poluare asociat cu eliminarea dispozitivelor de stocare a datelor. Faptul că utilizăm tot mai mult cantități mari de date (big data) și efectuăm un volum mare de operațiuni cu date, aduce după sine nevoia utilizării unui număr mare de dispozitive de stocare. Ele constituie o mare parte din totalul deșeurilor electronice. În plus, informațiile personale sau datele sensibile pe care aceste dispozitive le conțin trebuie șterse înainte de eliminare.


Comerțul electronic, în calitatea lui de principal beneficiar și, totodată, promotor al revoluției digitale este un alt puternic generator de deșeuri de plastic și carton, mult mai mult decât comerțul clasic, datorită nevoii de împachetare separată a produselor cumpărate. Comerțul electronic a schimbat modul în care ne facem cumpărăturile (nu doar de bunuri fizice, dar și de servicii) și ne-a adus un plus de confort, dar aduce după sine și neajunsuri pe care ar trebui să nu le ignorăm, sub forma acestui surplus de deșeuri, surplus care este un contributor major la problema globală a plasticului.

Cu toate acestea, revoluția digitală oferă și soluții potențiale la provocarea deșeurilor de plastic. Un exemplu în acest sens este utilizarea tehnologiilor digitale pentru a îmbunătăți procesele de reciclare. Tehnologia AI ne poate ajuta în sortarea și procesarea deșeurilor prin utilizarea algoritmilor de recunoaștere vizuală, deoarece sortarea manuală folosind operatori umani este în acelați timp periculoasă și destul de costisitoare pentru a face procesul reciclării nerentabil.

Tehnologia blockchain poate fi și ea utilizată pentru a urmări întregul ciclu de viață al produselor din plastic. Astfel, putem studia mai bine industriile producătoare de deșeuri și domeniile în care se poate interveni pentru limitarea poluării.




Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
S.O.F.T. - Susținem Ocuparea Prin Formare Tehnologică
Contract POCU/860/3/12/142579, Axa prioritară 3 – Locuri de muncă pentru toți.

Resurse:

https://hbr.org/2021/05/how-much-energy-does-bitcoin-actually-consume

https://grist.org/article/video-games-consume-more-electricity-than-25-power-plants-can-produce/

 Opiniile exprimate aici nu reprezintă neapărat poziția Uniunii Europene, statelor membre sau a Guvernului României.

Folosim Tehnologii de tip Cookie ce permit stocarea de informații și/sau obținerea accesului la informația stocată în dispozitivul dumneavoastră pentru a permite website-ului să funcționeze, pentru a personaliza conținutul și anunțurile publicitare, pentru a vă oferi funcționalități aferente rețelelor de socializare și pentru a analiza traficul.