sau cum va fi după ce sitemele AI devin triviale...
Conceptul de inteligență artificială are o istorie lungă, și datează din primele zile ale științei de a programa calculatoarele. Inițial, dezvoltarea sistemelor de inteligență artificială s-a concentrat pe crearea mașinilor capabile să îndeplinească sarcini umane, sarcini care necesitau raționament logic și capacitatea de rezolvare a problemelor.
Totuși sistemele AI au căpătat abilități cu puternic potențial disruptiv pentru societate, abia în ultimii ani, odată cu apariția algoritmilor genetici, a sistemelor „deep learning” și a rețelelor neuronale, iar sistemele de inteligență artificială au început cu adevărat să-și arate potențialul.
Algoritmii de învățare profundă (deep learning) sunt formați pornind de la structura și modul de funcționare a creierului uman. Prin utilizarea unor cantități mari de date, acești algoritmi pot recunoaște tipare, pot face predicții și chiar pot genera răspunsuri ce nu pot fi distinse, pentru o ființă umană, de cele umane.
Această ultimă tehnologie a supradimensionat dezvoltarea de aplicații diverse, aducând inteligența artificială în prim-planul investițiilor entuziaștilor și a inovației tehnologice.
Dintre toate revoluțiile tehnologice de până acum, puține au captat imaginația oamenilor la fel de mult ca cea a inteligenței artificiale. Această nouă tehnologie face promisiunea de a transforma aproape toate aspectele vieții, de la îngrijirea sănătății, la transport, la managementul financiar sau chiar înțelegerea minții umane.
De fapt, aproape că este imposibil să găsești un domeniu în care inteligența artificială să nu poată fi implicată, înlocuind total sau parțial anumite activități ce nu puteau fi până acum rezolvate decât prin intervenția minții umane.
În ciuda acestor stări de fapt, în acest amalgam al entuziasmului și efervescenței cauzate de sistemele de inteligență artificială, este esențial să căutăm și să utilizăm potențialul lor maxim, căutând în același timp și să pricepem ce este realitate și ce este ficțiune din tot ceea ce aflăm. Va trebui să evaluăm atent potențialul inteligenței artificiale și să privim lucrurile în profunzime, dincolo de suprafață pentru a pricepe cu adevărat implicațiile și limitările ei.
De ce este important să înțelegem aceste implicații?
Să începem cu două exemple foarte cunoscute
1. Posibilitatea sistemelor de inteligență artificială de a genera conținut grafic, clipuri video, voci umane realiste va schimba radical atitudinea publicului față de conținutul media.
Se apropie timpuri în care un videoclip înregistrat s-ar putea să nu mai poată fi utilizat ca probă în justiție fără garanții puternice de proveniență, datorită posibilității sistemelor AI de a genera acest tip de conținut.
La fel, luptele politice sau chiar cele geo-strategice vor putea fi de acum asistate de tehnologiile „deep-fake”, tehnologii ce devin tot mai versatile. Astfel se vor putea genera declarații false ale unor oameni importanți, politicieni sau conducători de state ori înregistrări compromițătoare ale unor fapte care nu au existat, de fapt, niciodată.
În același fel, tehnologia AI generatoare de conținut este periculoasă pentru că unele înregistrări reale ale unor declarații sau fapte condamnabile ale persoanelor publice, deși reale, vor putea fi negate de acestea și dezmințite ca fiind false.
Rămâne de văzut dacă, odată cu tehnologia aceasta capabilă să genereze imagini false, se vor dezvolta și tehnologii capabile să detecteze falsurile cu precizie. Dacă acest lucru nu va fi posibil, tehnologia generatoare de imagini va perturba puternic toată industria audio-vizuală și are potențialul de a întoarce cultura umană la atitudinea „nu cred până nu văd cu ochii mei”, anulând o mare parte din beneficiile revoluției audio-vizuale ale ultimului secol.
2. Sistemele mari de limbaj
La momentul publicării acestui articol încă nu s-au împlinit șapte luni de la lansarea primului sistem de tip LLM (Large Language Model) Chat GPT, și deja se pune problema efectelor nefaste pe care le are asupra sistemului de învățământ.
Posibilitatea unui elev sau student de a genera cantități mari de text coerent, estimat din punct de vedere calitativ, peste capabilitatea a 95% din populația umană, va avea cu siguranță un efect nefast asupra dezvoltării facultăților de creație, construcție a conceptelor și gândire critică ale tinerilor.
Manifestarea AI în viața de zi cu zi - care este acum și cum ar putea să evolueze în viitor?
Inteligența artificială este deja prezentă în multe domenii ale vieții noastre cotidiene, de cele mai multe ori fără ca noi să ne dăm seama. De la asistenții vocali pe care mulți dintre noi îi folosim, cum ar fi Siri sau Alexa, până la recomandările personalizate care ne vin prin platformele de social media sau chiar materialele publicitare pe care le vedem – foarte multe făcute în colaborare cu sistemele de inteligență artificială, algoritmii AI ne transformă și ne influențează constant viețile din culise, în încercarea de a ne face viața mai convenabilă.
Cât de puternică este influența lor? Materialele publicitare ne schimbă modul de gândire și percepția asupra realității, ne schimbă prioritățile și obiceiurile. Iar în acest deceniu acestea nu doar că ne sunt tot mai mult servite pe baza unor algoritmi AI, dar vor fi, în mare parte, chiar create de astfel de algoritmi.
Ai cunoscut pe cineva în urma unei recomandări de prietenie pe una din rețelele de socializare? Un sistem AI a decis acea recomandare și, dacă în urma ei ai legat o nouă relație socială sau de afaceri, viața ta s-a schimbat total tocmai datorită unui sistem de inteligență artificială.
De fapt, această influență este atât de puternică, omniprezentă și intensă încât viețile noastre, în lipsa revoluției digitale a sistemelor IA, ar fi fost total diferite. Cel mai probabil majoritatea oamenilor sub 40 de ani ar fi avut alte familii, ar fi trăit în alte cartiere sau chiar orașe și ar fi avut ocupații total diferite.
Aceste aplicații, deși par triviale, sunt doar vârful aisbergului revoluției IA. Procesele care stau la baza acestei revoluții pot genera aplicații exponențial mai complicate decât cele pe care le cunoaștem noi, în toate domeniile.
În domeniul medical, inteligența artificială poate revoluționa activitatea de diagnostic, cercetarea și dezvoltarea farmacologică și îngrijirea pacienților. Algoritmii IA pot analiza imagistica medicală cu o acuratețe uluitoare, permițând astfel detectarea bolilor în stadiile incipiente și rezultate mai bune ale tratamentelor.
Roboții de chat și asistenții virtuali pot ghida interacțiunea cu pacienții care accesează serviciile de tele medicină, ajutând orientarea lor spre domeniul de care au nevoie, scurtând timpul de așteptare și reducând consumul de resurse în sistemul medical.
Posibilitățile IA pot să transforme domeniul medical în feluri pe care încă nu le înțelegem pe deplin, dar care ni se vor descoperi gradual pe parcursul următorilor ani.
Inteligența artificială și forța de muncă
Utilizarea sistemelor digitale și mai ales a Inteligenței artificiale în activitatea umană a stârnit deopotrivă entuziasm și îngrijorare. Deși are potențialul de a automatiza sarcini repetitive și de a spori productivitatea, digitalizarea ridică și probleme privitoare la viitorul locurilor de muncă și impactul asupra activității umane.
Unii dintre noi se tem, poate pe bună dreptate, că digitalizarea va duce la perturbarea pe scară largă a configurației ocupațiilor umane.
Dar întotdeauna progresele tehnologice au condus la crearea unor noi locuri de muncă și la apariția unor noi industrii, îmbunătățind calitatea vieții umane și chiar posibilitățile de angajare.
O posibilă direcție pentru dezvoltarea sistemelor IA este cea a îmbunătățirii capacităților oamenilor, mai degrabă decât a înlocuirii lor, eliberând timp pentru ca aceștia să se concentreze pe sarcini complexe, pe care doar oamenii le-ar putea duce la bun sfârșit.
Considerente ale eticii revoluției digitale
Deși etica digitalizării, în general, este una complicată, problemele etice și morale pe care le ridică pălesc în comparație cu cele ale aplicării și dezvoltării inteligenței artificiale în cadrul revoluției digitale.
Utilizarea etică a sistemelor de tip IA necesită analize complexe și comprehensive a unor aspecte cum ar fi părtinirea, transparența și responsabilitatea. Algoritmii care stau la baza sistemelor de inteligență artificială sunt imparțiali doar în măsura în care datele care stau la baza procesului de învățare sunt imparțiale. Fără supraveghere atentă, aceștia pot perpetua și amplifica defectele societale cu care deja ne confruntăm.
Deși sunt tehnologii dezvoltate de oameni, modul concret în care sistemele de rețele neuronale iau deciziile sau chiar modul exact în care acestea funcționează este un mister. Chiar și pentru oamenii care le dezvoltă.
GPT 4, cel mai nou sistem dezvoltat de OpenAI folosește 100 de bilioane (100 urmat de încă 12 zerouri) de parametri - echivalentul digital al neuronilor umani - pentru a funcționa, adică aproximativ cât 1163 de oameni.
Datorită multitudinii de „neuroni” (sau parametri) ce alcătuiesc aceste rețele este imposibil să pricepem exact ce se întâmplă în procesul decizional al sistemelor IA, la fel cum este imposibil să înțelegem exact mecanismul de funcționare al creierului uman. Există eforturi susținute pentru a dezvolta un sistem IA transparent, ale cărui decizii, rezultate și concluzii să poată fi explicate cu exactitate, dar suntem, paradoxal, foarte departe de această performanță.
În plus, IA are anumite limitări. Sistemelor digitale le lipsesc capacități ca înțelegerea umană, raționamentul contextual și capacitatea de percepție și interacțiune umană.
Inteligența artificială schimbă total modul în care ne ducem viețile și apare ca un fenomen care va aduce schimbări și perturbații tot mai intense. Urmează o lungă perioadă în care va trebui să fim foarte responsabili și maturi și să ne asumăm viitorul cu maxim de prudență, atât din punct de vedere politic, dar și economic, cultural și social.
Fără această responsabilitate și asumare matură, puterea sistemelor de inteligență artificială poate avea efecte nefaste asupra vieților noastre, deoarece acestea vor trebui reglementate puternic pentru a nu fi utilizate în scopuri manipulative sau distructive.
Implicațiile acestor nevoi sunt multiple și foarte dificil de evaluat în aceste momente, variind de la implicații juridice, medicale, implicații pentru drepturile și libertățile fundamentale, până la implicații cu puternic caracter geopolitic sau fizic.
https://towardsdatascience.com/gpt-4-will-have-100-trillion-parameters-500x-the-size-of-gpt-3-582b98d82253
https://www.whitehouse.gov/wp-content/uploads/2022/12/TTC-EC-CEA-AI-Report-12052022-1.pdf
Opiniile exprimate aici nu reprezintă neapărat poziția Uniunii Europene, statelor membre sau a Guvernului României.
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
S.O.F.T. - Susținem Ocuparea Prin Formare Tehnologică
Contract POCU/860/3/12/142579, Axa prioritară 3 – Locuri de muncă pentru toți.