Sectorul business este mai competitiv decât oricând. Revoluția digitală cuprinde piețele cu o viteză amețitoare. Spre exemplu, vânzările în magazinele fizice începuseră să piardă teren în favoarea comerțului electronic încă înainte de pandemia COVID, multe dintre acestea fiind nevoite chiar să-și închidă porțile.
Sectorul de servicii și divertisment a suferit o evoluție similară. Exemple elocvente în acest sens, reprezintă chiar celebra companie GameStop care, deși funcționează în sectorul digital, datorită preferinței pentru magazinele fizice, a cunoscut un declin impresionant în ultima perioadă și, de acum giganticul, Netflix, care a cunoscut o explozie a veniturilor în timpul pandemiei.
Deși trendurile globale sunt clare, iar digitalizarea este deja o certitudine, piața business din România tinde să rămână, și ea, în urmă la acest capitol. În cadrul indicelui IMD World Competitiveness Report, care masoară gradul de competitivate digitală în randul celor mai importante economii ale lumii, sectorul privar din România ocupa locul 47 din 64 în 2018, ajungând acum pe locul 49 din 63. Astfel, la fel ca în sectorul public, deși s-au făcut avansuri galopante în digitalizare, în ultimii doi ani, am fost surclasați de alte economii care s-au dovedit a fi mai ”harnice” la acest capitol.
Acest fapt se datorează unui cumul de factori, printre care:
- nivelul scăzut de educație a populației privind soluțiile digitale
- investițiile reduse în digitalizare
- nivelul scăzut de pregatire a popuțatiei pentru adoptarea sistemelor informatice inovative
- dificultății de integrare a tehnologilor digitale în administrația publică locală
- cadrul legislativ nefavorabil servicilor publice digitale
99,7% dintre companiile românești sunt IMM-uri. Sectorul IMM-urilor din România are, de cele mai multe ori, o abordare de tip ”brick and mortar”, în care afacerile sunt conduse prin metode ”tradiționale” în opoziție cu IMM-urile din țările occidentale, mai dornice, deschise și nevoite să adopte noi tehnologii pentru a-și reduce costurile, și a-și îmbunătăți serviciile.
Abordarea brick and mortar pentru IMM-urile din România înseamnă, de obicei, că locația geografică a biroului/ magazinului de prezentare și recomandările de la client la client sunt mai importante și percepute ca opțiuni mai ieftine de creștere a afacerii decât utilizarea instrumentelor de comerț electronic, automatizare pentru afaceri sau instrumente de marketing digital.
Interprinderile mici și mijlocii (IMM) din România, similar cu majoritatea țărilor din Europa de Est nu au perceput, până de curând, necesitatea digitalizării, deoarece pentru multe sectoare au existat bariere semnificative de intrare, cum ar fi bariera lingvistică, locația geografică, cerințe semnificative de capital pentru demararea afacerilor, etc.
Din cauza pandemiei COVID-19 însă, strategia de tip brick and mortar a devenit, peste noapte, o provocare majoră pentru majoritatea IMM-urilor din România. Consumatorii au început să utilizeze în număr mare comerțul online, activitate în care companiile nu înregistrează aceleași costuri fixe ca și magazinele fizice (costuri fixe precum plata chiriei, angajaților sau costurile aferente unei campanii de marketing tradițional).
Mediul de afaceri s-a schimbat semnificativ în România și nevoia IMM-urilor de a găsi o modalitate de a trece la o strategie de afaceri digitală a devenit o chestiune de supraviețuire, odată cu apariția pandemiei COVID-19.
Chiar dacă implementarea soluțiilor digitale de comerț electronic și marketing online sunt relativ simple și nu implică o asumare financiară exagerată, provocarea fundamentală în digitalizare și creșterea competitivității nu ține doar de implementarea solutiior digitale de tip E-Commerce sau altor soluții IT inovatoare pentru a servi clientul.
Soluțiile digitale pentru IMM-uri funcționează cu adevărat pe termen lung doar dacă sunt integrate într-o strategie digitală coerentă, atât în cadrul mediului de afaceri cât și în cadrul societății.
Competitivitatea digitală nu ține doar de măsurile luate de companii, ci și de educația și obiceiurile consumatorilor. Chiar dacă anul 2020, anul pandemiei COVID-19 a forțat multe inreprinderi și cetățeni să folosească în mod covârsitor soluțiile digitale și comerțul online iar datele actualizate McKinsey și DESI vor indica, în mod cert, o accelerare a procesului de digitalizare în mediul privat din România, avem, în continuare, nevoie de un efort sustinut de informare și educare a populației privind beneficiile sistemelor de plăți electronice și comerțului online.
Rămâne să vedem care va fi direcția de dezvoltare a României și în ce măsură vom adopta trendurile și tehnologiile de digitalizare, care pot aduce nu numai o performanță economică extraordinară, dar și o creștere a nivelului calității vieții fiecărui membru al societății, prin înlesnirea unor activități cotidiene cum ar fi cumpărăturile, interacțiunea cu instituțiile statale, sau plata utilităților. Digitalizarea reprezintă un puternic factor de economie de timp, economie care se poate traduce în mai multe activități recreative sau productive în afara celor impuse de necesitățile zilnice.